Suferintele tînărului Werther – J.W.Goethe

Cînd am auzit pentru prima dată titlul romanului am fost intrigat, însă nu într-atât încît să plec la bibliotecă să-l i-au şi să-l citesc. Dar pentru ca profesoara ne-a zis sa-l citim am foat la bibliotecă, însă nu era, de aceea l-am cumparat de la o librarie contra costului de 51 de lei. Da, e scump, însă îşi merită banii. Alexandre Dumas-fiul a spus: ,,Opera care se citeşte are prezent; cea care se reciteşte are viitor.”. Eu consider ca acest roman are viitor pentru ca merita citit si recitit. E un roman original, cu foarte multe idei care mi-au placut. Apropo acest roman a cauzat Mișcarea „Werther” (Întreaga Germanie și, ulterior, restul Europei, a fost cuprinsă de o mișcare culturală pe baza operei. Pentru a se identifica cu Werther și Charlotte, bărbații și femeile au început să afișeze culorile ținutelor cuplului principal de la bal, albastru cu galben și, respectiv, roz cu alb.) şi Efectul Werther (În 1974 sociologul David Phillips a numit „efectul Werther” fenomenul psihologic prin care procedeul de mediatizare al unei sinucideri antrenează un șir de sinucideri în populație. Percepută de către public ca „legitimizată” de către mass-media, sinuciderea devine o soluție a problemelor personale. Sinuciderile lui Marilyn Monroe în 1962 și a lui Kurt Cobain în 1994 sunt două cazuri la originea unui efect Werther.). În fine cred ca nimeni nu va regreta daca va citi acest roman.

Unele dintre fragmentele si ideile din operă care mi-au placut:

Lectură din „Werther” de Goethe, pictură în ulei de Wilhelm Amberg, 1870

• ,,Ah, ceea ce ştiu poate şti oricine, dar inima mea e numai a mea!”
• ,,Doamne! Asta-i soarta pe care ai dat-o oamenilor; ei nu sunt fericiti decît când îşi pierd minţile!”
• ,,Da, sunt numai un călător, un pelerin pe acest pământ! Dar voi sunteţi altceva?”
• ,,O, ce fiinţă e omul că se poate plînge de el însuşi!’’
• ,,Lipsa de înţelegere si inerţia  stârnesc poate mai multe greşeli în lume decât viclenia şi răutatea. Cel puţin, acestea două din urmă sunt, hotărât, mai rare.’’
• ,,Fiecare  copac, fiecare tufiş e un mănunchi de flori, şi-ai vrea să te prefaci într-un  cărăbuş ca să poţi găsi într-însa hrană.’’
• ,,De câte ori nu-mi adorm cu cântece sângele răzvrătit! Fiindcă niciodată nu s-a văzut ceva mai schimbător, mai nestatornic decât inima mea.’’
• ,,Oamenii din clasele de sus se ţin întodeauna la o rece distanţă de lumea de rând, ca şi cum ar crede că, apropiindu-se de această lume, pierd ceva. Dar sunt în acelaşi timp transfugi şi glumeţi de prost gust care simulează o apropiere pentru a face pe oamenii de jos să le simtă şi mai mult trufia.’’
• ,,Majoritatea  oamenilor îşi  întrebuinţează cea mai mare parte din timp ca să trăiască şi puţina libertate care le mai rămâne îi înspăimântă atât de tare, încât fac tot ce le stă în putinţă ca să scape de dânsa. O, destin al omului!’’
• ,,Că viaţa omului este numai un vis, asta au crezut mulţi, şi gândul acesta a început să-mi dea târcoale şi mie. Când văd limitele în care sunt îngăduite forţele active şi cercetătoare ale omului; când văd că orice activitate are de scop să procure satisfacerea nevoilor, care, şi ele, la rândul lor, n-au alt scop decât să prelungească biata noastră existentă, şi când văd că a trece cu vederea  peste anumite puncte ale investigaţiei înseamnă  numai resemnare visătoare şi că spiritul îşi zugrăveşte pereţii între care e închis cu friguri colorate şi privelişti luminoase…’’
• ,,Zarea e ca şi viitorul! În faţa sufletului nostru stă un tot uriaş şi nelămurit în care simţirea noastră se pierde se pierde ca şi privirea, iar noi  dorim plini de ardoare să ne lăsăm cuprinşi de voluptate de un unic, mare şi splendid  sentiment. Şi când alergăm într-acolo, când acolo devine aici, totul e la fel ca mai înainte şi ne simţim săraci şi mărunţi, şi sufletul nostru tânjeşte după mângâiera care a pierit.
  Aşa şi cel mai nestatornic hoinar tânjeşte după patria lui şi găseşte în coliba lui, la pieptul soţiei sale, în mijlocul copiilor lui şi  în munca  lui pentru ei bucuria pe care a căutat-o zadarinic în lumea întreagă.’’
• ,,Nimic nu mă supără mai mult decît atunci  când oamenii se necăjesc unii pe alţii şi mai ales când tinerii , plini de viaţă, în loc să fie cu sufletul deschis la toate bucuriile, îşi amărăsc zilele unii altora cu strâmbături şi îşi dau seama  prea târziu că timpul risipit nu se mai întoarce.’’
• ,,Ce e pentru  inima noastră lumea fără iubire? E ca o lanternă magică fără lumină! Îndată ce pui lampa înăuntru , pe peretele alb  apar imaginile colorate! Şi chiar dacă n-ar fi nimic altceva decât asta, decât nişte fantome trecătoare, şi tot am fi fericiţi când stăm ca nişte copii în faţa lor şi ne desfătăm  cu apariţiie acestea minunate.’’
• ,,Aş putea să duc viaţa cea mai bună şi cea mai fericită dacă n-aş fi un nebun.’’
• ,,Cât de adevărat e că inima noastră îşi plăsmuieşte singură fericirea.’’
• ,,Ştiu că toţi oamenii extraordinari, care au făcut ceva în aparenţă imposibil, au fost defăimaţi întodeauna şi socotiţi drept beţivi şi nebuni.’’
• ,,Când ne lipsim nouă însuşi, totul ne lipseşte.’’
• ,,O, frate!… putem noi oare să părăsim fructele  coapte, să le lăsăm să putrezească  fără să le  gustăm?’’
• ,,Oamenii aceştea îşi fac dificultăţi lor înşuşi şi altora; totuşi, spunea el,  totuşi, spunea el, trebuie să te resemnezi, ca un călător care trebuie  să treacă peste un munte; desigur, dacă n-ar fi muntele, drumul ar fi mai uşor şi mai scurt. Dar n-ai ce face, îl ai în faţă şi trebuie să-l treci.’’

P.S. Informaţii suplimentare despre roman le gasiţi aici.
Informaţii despre scriitor le gasiţi aici.