Muzica rock ne transformă în oameni ai peşterii

Sunetele distorsionate de chitară, acordurile disonante şi solourile asurzitoare ne fac sângele să pulseze din ce în ce mai tare. Un nou studiu a revelat faptul că oamenii nu au învăţat să iubească asemenea sunete. Din contră, aceste sunete distinctive ale muzicii rock seamănă cu strigătele de avertizare ale animalelor şi oamenilor din timpurile preistorice.

Studiul, pubicat în Biology Letters, investighează efectul muzicii disonante asupra emoţiilor şi asupra stării sufleteşti. Cercetătorii au descoperit că aceste schimbări bruşte şi disonante îi fac pe oameni să reacţioneze ca şi animalele atunci când se anunţă apropierea unui pericol.

Greg Bryant, unul dintre cercetători, a explicat că, în momentul în care oamenii aud acorduri de muzică rock, încearcă emoţii puternice şi se încarcă cu energii negative. „Compozitorii dispun de o cunoştinţă intuitivă asupra sunetelor care ne pot speria. Ceea ce nu conştientizează aceştia este faptul că noi, ascultătorii, suntem predispuşi la emoţii negative în momentul în care auzim anumite sunete”, a declarat Greg Bryant.

Pe scurt, studiul ne spune că reacţiile pe care le avem atunci când auzim acorduri de muzică rock ne transformă în aceleaşi fiinţe ca şi strămoşii noştrii, oamenii peşterilor.

Sursa: Gizmodo

Atenţie! Zilele de naştere pot fi fatale!

Zilele de naştere sunt un prilej de sărbătoare, însă, după o anumită vârstă, unii oameni nu se mai bucură de propria aniversare. Dar oamenii de ştiinţă spun că nu tristeţea provocată de îmbătrânire, pe care o simţim în apropierea zilelor de naştere, e problema cea mai mare.

Noi cercetări vin să demonstreze că în astfel de zile avem cu 14% mai multe şanse să murim decât în alte zile.

Studiul, realizat de un grup de cercetători elveţieni şi publicat în Annals of Epidemiology, a implicat peste 2 milioane de oameni. Specialiştii au analizat 2,4 milioane de decese înregistrate de-a lungul a 40 de ani, iar rezultatele au arătat că numărul acestora este cu 13,8% mai mare în zilele de naştere decât în alte zile. De asemenea, experţii spun că riscul de a deceda în propria zi de naştere creşte odată cu vârsta, cei peste 60 de ani având cu 18% mai multe şanse de a sfârşi în acest fel.

Luând în considerare, individual, anumite boli drept cauză a decesului, cercetătorii afirmă că există un risc cu 18,6% mai mare de a muri în ziua aniversării din cauza bolilor cardiovasculare, cu 21,5 % mai multe şanse de deceda din cauza unui atac cerebral şi cu 10,8% mai multe şanse de a muri din cauza cancerului, comparativ cu orice altă zi a anului.

În plus, cercetătorii au descoperit că în rândul bărbaţilor au existat cu 34,9% mai multe cazuri de sinucideri şi cu 28,5% mai multe cazuri de moarte accidentală, în ziua aniversării, comparativ cu o zi obişnuită. Chiar şi riscul de a suferi o alunecare fatală a crescut în zilele dinaintea aniversării cu aproape 44 de procente.

Pentru a explica fenomenul oamenii de ştiinţă au emis mai multe ipoteze, printre care cea a „amânării”. Conform acestei ipoteze, este posibil ca oamenii foarte bolnavi să se strpduiască să trăiască până după ziua lor pentru a-şi atinge un prag de vârstă. Cu toate acestea, rezultatele studiului nu susţin această teorie, ci o alta care indică faptul că evenimentul în sine este factorul major care influenţează apariţia acestor decese.

În cazul atacurilor de cord şi al celor cerebrale, stresul pare să fie factorul declanşator. Studiul sugerează că nivelul stresului creşte în aproprierea zilei de naştere, mai ales în rândul persoanelor în vârstă. De asemenea, rapoartele arată că multe dintre internările în spital, pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare, au loc în preajma aniversărilor.

„O constatare interesantă este că sinuciderile din zile aniversare se întâlnesc mai des în cazul bărbaţilor. Autorii sugerează că acest lucru ar putea avea legătură cu un consum ridicat de alcool. Pe de altă parte, este posibil ca aceşti bărbaţi, care vor să arate cât erau de nefericiţi, să fie mai predispuşi de a face o astfel de faptă atunci când consideră ei că vor atrage atenţia mai mult. Sau poate că femeile simt că este nedrept faţă de alţii să facă un astfel de gest tocmai într-o zi de sărbătoare”, a declarat dr. Lewis Halsey, de la Universitatea din Roehampton.

Sursa: The Independent/Descopera.ro

Foto: Hepta

Violenţa îmbătrâneşte copiii cu 10 ani, modificându-le ADN-ul

O vorbă din bătrâni spune că munca grea ne îmbătrâneşte înainte de timp. Acum, un nou studiu arată că expunerea la violenţă poate provoca schimbări în ADN ce conduc la o îmbătrânire prematură a copiilor cu 7 – 10 ani.

Cercetarea publicată în jurnalul Molecular Psychiatry arată că violenţa nu lasă urme doar pe corpurile copiilor, ci şi în interiorul lor, modificându-le ADN-ul.

Oamenii de ştiinţă au studiat extremităţile cromozomilor, unde se găsesc telomerele, structuri speciale de ADN ce au rolul de a proteja cromozomii (asemănându-se cu structurile de plastic ce se găsesc la capetele şireturilor). Telomerele se scurtează cu ocazia fiecărei diviziuni a celulelor, până când nu semai pot diviza şi mor.

Specialiştii au identificat mai mulţi factori ce duc la scurtarea telomerelor, printre care se numără fumatul, radiaţia şi factori de stres psihologic precum maltratarea în copilărie sau îngrijirea uneipersoane bolnave cronic.

Noua cercetare a examinat dacă expunerea la violenţă poate face ca telomerele copiilor să se scurteze mai repede decât în mod normal. Oamenii de ştiinţă au intervievat mamele a 236 de copii în vârstă de 5, 7 şi 10 ani, întrebându-i dacă tinerii au fost martori la incidente de violenţă domestică între mamă şi partener, dacă au fost maltrataţi de către un adult sau dacă au fost expuşi agresiunilor din partea altor copii. Apoi, cercetătorii au măsurat telomerele copiilor la vârsta de 5 ani şi la vârsta de 10 ani.

Idan Shalev, conducătorul studiului, a descoperit că telomerele copiilor expuşi la două tipuri de violenţă s-au scurtat mai rapid, ceea ce înseamnă că aceşti copii vor dezvolta afecţiuni tipice îmbătrânirii, precum atacuri de cord sau pierderea memoriei, cu 7-10 ani mai devreme decât ceilalţi copii.

Studiul pare să confirme concluzia rezultată din mai multe cercetări recente: dificultăţile din copilărie îşi lasă amprenta în cromozomi, afectând victimele de-a lungul întregii vieţi.

Într-un studiu din 2011 efectuat de specialişti de la Şcoala Medicală Harvard asupra copiilor din România s-a observat că cei care copilăriseră în orfelinate prezentau telomere mai scurte decât copii care avuseseră parte de asistenţă maternală.

„Ştim că stresul este nociv. Acest studiu arată mecanismul prin care acest tip de stres pătrunde în gene”, a explicat Nathan Fox, profesor la Universitatea din Maryland.

Sursa: Descopera.ro

Cercetătorii au creat computerul care gândeşte… ca un om

Cercetătorii de la Universitatea Gothenburg, din Suedia, au creat un program pentru calculator al cărui coeficient de inteligenţă ajunge la 150 de puncte.

Testele de măsurare a coeficientului de inteligenţă se bazează pe două tipuri de probleme: matrici progresive, care testează abilitatea de a vedea modele în imagini, şi secvenţe de numere, care testează capacitatea de a vedea pattern-uri într-o înşiruire numere. Programele comune pentru computer reuşesc să obţină un scor sub 100 de puncte la testele de IQ cu secvenţe de numere.

Pentru Claes Strannegård, cercetător în cadrul Departamentului de Filosofie, Lingvistică şi Teoria Ştiinţei de la Universitatea Gothenburg, acest lucru a fost o provocare. Aşa se face că el şi colegii săi au pus bazele unui program care poate descoperi modele în numere într-un mod similar oamenilor.

Cercetătorii au luat în considerare faptul că problemele legate de secvenţe de numere sunt doar parţial matematice.

„1,2,…..ce urmează? Majoritatea oamenilor ar spune 3, dar, de fapt, ar putea fi vorba de o secvenţă care se repetă ca 1,2,1. Până la urmă, se pare că totul se rezumă la faptul că majoritatea oamenilor au învăţat modelul 1,2,3”, a explicat Strannegård.

Prin urmare, oamenii de ştiinţă au utilizat, în programul lor,un model psihologic de pattern-uri umane. Ei au integrat în sistem un model matematic care imită modul uman de rezolvarea a problemelor. Astfel, prin coroborarea matematicii cu unele componente psihologice, ei au îmbunătăţit programul până la punctul în care acesta a ajuns să obţină un scor de 150 la testele de măsurarea a coeficientului de inteligenţă.

Sursa: Descopera.ro

Vineri 13 – povestea unei superstiţii

Trăind într-o perioadă în care multă lume se teme de ghinionul din ziua de vineri 13, ne vine greu să credem că o astfel de superstiţie, adânc înrădăcinată şi care pare să existe de când lumea, a luat naştere abia în secolul al XX-lea. Se pare că această superstiţie are la bază mai multe evenimente din mitologie şi istorie: alungarea din Rai a lui Adam şi a Evei, pornirea potopului lui Noe şi crucificarea lui Hristos, toate au avut loc în zile de vineri. Mai mult, sfârşitul cavalerilor templieri a venit într-o zi de vineri 13. Cu toate acestea specialiştii spun că oamenii nu au făcut legătura între vineri şi ziua de 13 decât la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul celui de-al XX-lea.

În secolul al XVII-lea se credea că nu este bine ca la masă să fie aşezate 13 persoane, dar abia trei veacuri mai târziu oamenii încep să facă legătura între ziua de vineri şi numărul 13.

La fel ca teama de numărul 13, se pare că şi cea legată de ziua de vineri porneşte tot de la scrierile din Noul Testament. În anul 1852, în publicaţia periodică Notes and Queries se scria „Vinerea este considerată o zi care aduce ghinion, fiind ziua Crucificării, şi la fel de nenorocos este şi numărul 13, care este asociat cu Cina cea de Taină”.

La începutul anului 1887, sub conducerea lui David McAdam, judecător la curtea orăşenească, Thirteen Club (Clubul Treisprezece) îşi propune să „refacă reputaţia” zilei de vineri. Membrii clubului erau convinşi că ziua de vineri a început să fie percepută ca aducătoare de ghinion din cauza execuţiilor care se ţineau doar în această zi. Prin urmare, aceşti au decis să îşi folosească influenţa pe care o aveau în justiţie pentru a-i convinge pe judecători să stabilească execuţii în oricare altă zi a săptămânii. De asemenea, judecătorii care îmbrăţişau propunerea erau invitaţii de onoare ai cinelor organizate de Thirteen Club.

Strădaniile celor din cadrul Thirteen Club pentru a înlătura superstiţia legată de ziua de vineri au mers chiar mai departe. Aceştia au propus ca sâmbăta, programul de lucru să fie mai scurt, motivând că astfel oamenii din clasa mijlocie vor putea să se pregătească mai bine pentru slujba religioasă de duminică. În mai 1887, în statul New York, a fost promulgată o lege prin care sâmbata era declarată zi cu program de lucru scurt. Totuşi, prevederea se aplica doar bancherilor şi funcţionarilor publici. În lunile ce au urmat, membrii Thirteen Club au continuat să facă lobby pentru ca şi muncitorii să se poată bucura de după-amiaza de sâmbăta, la fel ca restul lumii.

Cu toate acestea, obţinerea unei sâmbete pe jumătate liberă nu reprezenta, de fapt, ţelul celor de la Thirteen Club. Ei doreau ca sâmbata să devină, oficial, o zi în care nu se munceşte pentru ca vinerea să fie ultima zi de muncă din săptămână. În acest fel, oamenii s-ar fi bucurat de venirea zilei de vineri şi ar fi uitat superstiţia atribuită acestei zile.

Vineri 13

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, cea de-a treisprezecea zi a oricărei luni era considerată ca aducătoare de ghinion. Vineri 13, însă, începe să fie percepută drept cea mai ghinionistă zi dintre toate fiindcă uneşte două dintre cele mai puternice superstiţii: numărul 13 şi ziua de vineri.

O dovadă a faptului că, până în secolul XX, aceste două superstiţii nu erau văzute ca un întreg, pe lângă virgula care se punea între „vineri” şi „13” în toate calendarele, este faptul că membrii Clubului nu au menţionat nimic despre acest fenomen.

Conform dicţionarului de superstiţii, prima referire la vineri 13 ca superstiţie independentă a fost făcută în 1913 în Notes and Queries, unde era menţionat „ghinionul adus de vineri 13”. Alte surse susţin că primul text care menţionează de ziua de vineri 13 ca superstiţie „combinată” este bibliografia lui Gioachino Rossini, scrisă în 1869 de Henry Sutherland Edwards.

În ciuda faptului că nimeni nu ştie exact momentul în care s-a produs acest fenomen de combinare a celor două superstiţii, majoritatea studiilor arată că „vineri 13” este o superstiţie a secolului XX, iar folcloriştii sunt de acord cu această idee. Cert este că, până în 1908, „vineri 13” pătrunsese în mentalul colectiv, dovadă fiind un articol din New York Times din 4 martie în care autorul nota: „Vineri 13 nu îl sperie pe Senatorul Own”.

Unii specialişti sunt de părere că „vinovat” pentru introducerea superstiţiei în mentalul colectiv ar fi fost Thomas W. Lawson, un finanţist şi specluator de bursă, supranumit şi „regele cuprului”. Lawson a fost autorul unor diatribe la adresa speculaţiilor la bursă şi, în 1907, a publicat singurul său roman intitulat „Vineri, treisprezece”. Deşi azi este complet dat uitării, se pare că acest roman a stat la baza coroborării dintre cele două superstiţii temute, în imaginarul colectiv.

Romanul lui Lawson, jumătate poveste de dragoste şi jumătate polemică cu privire la modul în care bursa poate fi influenţată, s-a bucurat de un mare succes, ca urmare a unei publicităţi agresive făcute de autorul deja celebru în lumea americană. Dorind ca romanul său să fie un bestseller, Lawson urmează un o strategie de marketing fără scrupule, iar în una dintre reclamele sale promite că va oferi o sumă cu trei zerouri celui care va arăta vreun defect al teoriei propuse de el în carte.

La mai puţin de două luni după apariţia reclamei, Lawson şi romanul său apar pe prima pagină a ziarelor, după ce un broker a fost arestat pentru că a încercat să destabilizeze bursa din Philadelphia prin teoria propusă în „Vineri, treisprezece”.

Următoarea afirmare în presă a lui Lawson a fost în vineri 13 septembrie, acelaşi an. Într-un text de reclamă publicat la secţiunea economică din New York Times, speculatorul sfătuia cititorii să cumpere acţiuni ale unor companii de care el era interesat, motivând că, în această zi, bursa este vulnerabilă din cauza superstiţiei legate de 13. Acest text de promovare, cât şi celelalte făcute pentru romanul său, reprezintă unele dintre primele atestări scrise ale superstiţiei „vineri 13”.

Dar fenomenul „vineri treisprezece” nu s-a încheiat aici. În 1916 a apărut filmul mut realizat după romanul lui Lawson. Astăzi filmul a fost declarat pierdut şi se pare că nici reclame de promovare ale sale nu au fost păstrate.

Cu toate că astăzi nimeni nu îşi mai aminteşte de Lawson, legătura dintre bursa de pe Wall Street şi ziua de vineri 13 s-a păstrat până târziu, aproape de zilele noastre.

În anii ’30, vineri 13 devenise cea mai populară superstiţie din Statele Unite. Un studiu din 1933, publicat în Journal of Abnormal Psychology, realizat pe studenţi din şapte colegii americane, indica faptul că 95% din studenţii din anul patru şi 91% din cei din anul I credeau că ziua de vineri 13 aduce ghinion.

Uneori, superstiţia a atins praguri atât de înalte, încât la data de 12 octombrie 1939, consiliul orăşenesc din French Lick, din statul Indiana, a dat un decret prin care autorităţile erau obligate să echipeze toate pisicile negre cu clopoţei şi să se asigure că acestea le vor purta în următoarele 24 de ore. Astfel, locuitorii puteau evita animalele şi scăpau de ghinion.

Faptul că acest decret a fost dat la cinci săptămâni după începerea celui de-al Doilea Război Mondial indică faptul că superstiţiile devin mai puternice şi mai credibile în perioade de incertitudine. Decretul a avut destulă susţinere publică pentru a fi păstrat până în 1940, iar vineri 13 iunie 1941 a fost introdus din nou pentru cel puţin un an. Nu se ştie exact când s-a renunţat la dotarea pisicilor negre cu clopoţei, dar cert este că practica s-a păstrat până în noiembrie 1942, când New York Times nota că decretul „este o măsură de război menită să diminueze stresul populaţiei”.

La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, biserica catolică declară că superstiţiile sunt păcate şi din ce în ce mai multe dicţionare definesc termenul de „superstiţie” drept o credinţă iraţională. În 1967, Enciclopedia Catolică revizuită defineşte superstiţia ca „atitudine a minţii, iraţională şi nedemnă, asupra naturii, supranaturalului sau Domnului, pornită din ignoranţă, frică faţă de necunoscut sau scrupulozitate morbidă”.

Media şi guvernele încep să critice dur superstiţiile, declarându-le nepatriotice şi lipsite de temei ştiinţific, o ameninţare directă la adresa libertăţii democratice şi a progresului.

Între timp, din ce în ce mai puţine scrieri au mai semnalat existenţa superstiţiei legate de numărul 13. Mai mult, oamenii au uitat că ea a fost inspirată de Cina cea de Taină, iar acest lucru a dus şi mai mult la dispariţia fricii.

Clubul Treisprezece

În 1882, veteranul Războiului Civil, căpitanul William Fowler şi-a propus să demonstreze că superstiţia legată de numărul 13 nu are nicio valoare. El însuşi a avut o legătură intensă cu acest număr, luând parte la 13 bătălii majore, fiind trecut în rezervă pe 13 august 1863 şi cumpărându-şi o casă la 13 luni după aceasta.

Fascinaţia lui pentru numărul 13 (şi pentru superstiţiile despre ghinion, în general) s-a concretizat într-o întâlnire a 169 bărbaţi (13 x 13) într-o zi de vineri 13, la ora 19:13. Pentru a ajunge la cele 13 mese, invitaţii au trecut pe sub o scară şi au vărsat sare pe jos. Toate cuţitele au fost aşezate pe farfurii sub forna unui X, iar invitaţii au cinat sub un banner roşu pe care scria „Morituri Te Salutamus” (noi, cei care vor muri, te salutăm).

Astfel de întâlniri au avut loc anual şi de fiecare dată membrii clubului spărgeau oglinzi, vărsau sare şi dădeau cuţite din mână în mână sau aprindeau câte o lumânare pentru fiecare membru de la masă, aşteptând să vadă care se va stinge prima şi să afle astfel care dintre persoane ar urma să moara în acel an.

Printre membrii clubului s-au numărat şi guvernatori, senatori, judecători şi chiar 5 preşedinţi: Chester Arthur, Grover Cleveland, Benjamin Harrison, William McKinley şi Theodore Roosevelt.

Deşi scopul Clubului Treisprezece a fost acela de a educa oamenii cu privire la inutilitatea superstiţiilor, gruparea a fost aspru criticată de o parte a societăţii.

13 superstiţii despre Vineri 13

1. Dacă un copil să naşte într-o zi de vineri 13, nu va avea noroc niciodată.
2. Un om născut într-o zi de vineri 13 va muri tânăr.
3. Un copil născut într-o zi de vineri 13 va avea mereu ghinion, dar o parte din această nefericire va fi înlăturată dacă ziua naşterii lui va fi tăinuită.
4. Un copil născut într-o zi de vineri 13 nu va avea noroc decât după ce toţi cei care îi ştiu adevărata dată a naşterii vor muri.
5. Un copil născut într-o zi de vineri 13 va trebui să poarte cu el un picior de iepure de la un iepure ucis la miezul nopţii de un fermier saşiu. Dacă copilul va pierde piciorul de iepure, va muri.
6. Dacă o femeie îşi serbează ziua într-o zi de vineri 13, în mai puţin de un an se va căsători şi va avea un copil.
7. Este de rău augur să te căsătoreşti într-o zi de vineri 13.
8. Dacă un cortegiu funerar taie calea unui om într-o zi de vineri 13, atunci persoana în cauză va fi condamnată la moarte.
9. Cine iese din casă în noaptea de vineri 13 va avea convulsii.
10. Dacă 13 persoane stau la o masă pe data de vineri 13, una dintre ele se va îmbolnăvi grav.
11. Nu purta negru în ziua de vineri 13, sau în scurt timp vei purta doliu.
12. Nu te tunde în ziua de vineri 13, sau cineva din familia ta va muri.
13. Nu te muta în casă nouă într-o zi de vineri 13, vei avea ghinion.

    Sursa: Descopera.ro

Pentagonul testeaza o armă de 5 ori mai rapidă decât sunetul!

Armata americană se află în curs de testare a unei noi arme hipersonice cu rază lungă de acţiune, ale cărei lansări au depăşit deja de cinci ori viteza sunetului.

O rachetă experimentală lasată dintr-o bază militară din Hawaii a ajuns la ţinta preconizată situată într-un atol din Pacific situat la 3.700 kilometri, într-un interval de timp mai mic de 30 minute.

Advanced Hypersonic Weapon este un nou program militar axat pe producerea de dispozitive ultra rapide pentru rachetele cu rază lungă de acţiune.

Conform oficialilor Pentagonului, adevăratul scop al programului este acela de a crea rachete capabile să lovească orice ţintă de pe glob în mai puţin de o oră şi cu o precizie de maxim 10 metri distanţă faţă de punctul ochit.

În vocabularul militar de specialitate, termenul de hipersonic vizează orice dispozitiv care depăşeşte clasa Mach 5, adică viteza de 6.000 km/oră.

Cu toate acestea, Pentagonul nu a dat publicităţii detalii referitoare la viteza maximă atinsă de noile rachete.

Sursa: BBC News

 

 

A fost conceput cel mai uşor material din lume!

Are o densitate de numai 0,9 mg/cmc – de 100 de ori mai uşor decât polistirenul expandat – şi a fost creat de cercetătorii americani de la Universitatea California – Irvine, Laboratoarele HRL şi Institutul de Tehnologie din California.

Noul material este cu adevărat o creaţie revoluţionară, prin structura sa – un „grilaj” alcătuit din tuburi extrem de subţiri din metal. Grosimea peretelui unui astfel de tub este de 1.000 ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

Practic, materialul este alcătuit din 99,99% aer şi doar 0,01% material solid, prelucrat la scară micrometrică şi nanometrică.

Pe lângă greutatea sa extrem de redusă, materialul are şi alte proprietăţi remarcabile: este foarte elastic şi are o capacitate de absorbţie a energiei foarte mare.

Printre dispozitivele care, în viziunea cercetătorilor, ar putea fi construite utilizând noul material se numără electrozi pentru baterii şi echipamente pentru absorbţia vibraţiilor, a şocurilor şi a undelor acustice.

Sursa: Descopera.ro

Baietii vor domina viitorul?!

Odată ce populaţie umană de pe Terra a atins de curând cifra de 7 miliarde, experţii se tem nu doar de efectele dezastruoase ale suprapopulării, ci şi de un nou pericol. Se pare că în viitorul apropiat vor fi mai multţi bărbaţi decât femei, situaţie care va duce în mod inevitabil la violenţe catastrofale.

Semnalul de alarmă a fost tras de expertul francez Cristophe Guilmoto, care avertizează în privinţa „masculinizării demografice alarmante” a unor ţări cu mare potenţial de impact social, precum India şi China, unde deja se nasc mai multi băieţei decât fetiţe.

Conform statisticilor recente, la ora actuală se nasc în medie 104-106 băieţi pentru fiecare 100 fete.

În ţările cu spor demografic galopant, balanţa este chiar mai mult înclinată în favoarea nou născuţilor de sex masculin.

Bunăoară în India şi Vietnam se nasc deja 112 băieţi la 100 de fete, iar în China media este de 120 băieţi la 100 fete. De fapt, sunt unele regiuni din China în care raportul a ajuns deja la peste 130 băieţi la suta de fete.

Trendul începe să apara şi în alte părţi ale lumii. Spre exemplu în sudul Caucazului, în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, se nasc în prezent 112-115 băieţi la fiecare 100 fete. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în Balcani, respectiv în Serbia şi Bosnia.

Sursa: Discovery

Peştera în care şerpii boa vânează lilieci (VIDEO)

Doi tineri cercetători americani au surprins un inedit spectacol al naturii într-o peşteră din Puerto Rico: modul inedit în care şerpii boa de Puerto Rico (Epicrates inornatus) vânează lilieci.

Pentru a realiza un scurt film documentar, Nate Dappen, student la Universitatea din Miami, a colaborat cu regizorul Neil Losin, student în cadrul aceleiaşi universităţi.

Nate a relatat felul în care a luat naştere acest proiect: „În august 2011, am auzit câteva poveşti despre o peşteră izolată, aflată în Puerto Rico, care găzduieşte o populaţie masivă de lilieci. La amurg, liliecii părăsesc în numere mari grota, plecând la vânătoare. La intrarea în peşteră, mai multe exemplare de şerpi boa de Puerto Rico (din specia Epicrates inornatus) stau agăţate pe pereţi, pentru a captura liliecii în zbor. Auzind această poveste, am spus că trebuie neapărat să filmăm acest spectacol al naturii”.

Călătoria până în Puerto Rico a fost una încununată de succes, cei doi surprizând ineditul ritual de vânătoare al şerpilor boa. Iată imaginile:

Sursa: Descopera.ro

Vitaminele care ne imbolnavesc

O simplă căutare pe Google a cuvântului „vitamine” generează milioane de rezultate. Cotrobăind prin site-uri, veţi da peste expresii care susţin utilizarea vitaminele, anunţând că acestea „cresc nivelul de energie”, „stimulează funcţia cerebrală”, „îmbunătăţesc viaţa sexuală” şi „stopează sau chiar vindecă unele tipuri de cancer”. Toate aceste site-uri ne ajută să ne explicăm de ce anual se cheltuiesc miliarde pentru cumpărarea vitaminelor. Oare acestea chiar ne fac bine? Numai bine, întotdeauna?

În Marea Britanie, în 2006, s-au cheltuit pe suplimente de vitamine şi minerale 220 de milioane de lire sterline (!), conform statisticilor Food Standards Agency.

Cu toate acestea, din ce în ce mai multe cercetări efectuate în ultimul timp contrazic afirmaţiile laudative legate de beneficiile vitaminelor, demonstrând că vitaminele pot avea uneori efecte nefaste asupra sănătăţii.

Una din cele mai şocante dezvăluiri, a fost aceea că 30% dintre multivitaminele de pe piaţă conţin ingrediente în alte doze decât cele declarate pe prospect. Mai mult, studiul realizat de asociaţia ConsumerLab.com susţinea că unele dintre acestea sunt contaminate cu plumb. Rezultatele cercetării au fost publicate în 2009 şi şoca tocmai datorită faptului că primele simptome ale intoxicaţiei cu plumb sunt, de obicei, subtile şi nespecifice, putând apărea la nivelul sistemului nervos, al celui gastro-intestinal sau muscular. În cazul în care problema nu este depistată la timp, plumbul poate provoca delir, atacuri de apoplexie sau chiar comă.

Mulţi medici se întrebă de ce atât de mulţi oameni preferă să ia suplimente alimentare în loc să mănânce alimentele din care îşi pot extrage vitaminele şi mineralele necesare.

Din fericire, există şi părţi bune. Cercetările au demonstrat că vitamina D are un rol important în absorbţia de calciu şi în susţinerea sănătăţii oaselor. Vitamina B6 şi-a îmbunătăţit şi ea reputaţia, odată ce oamenii de ştiinţă au descoperit că, dacă acesta este combinată cu metionina (un amionoacid) poate reduce riscul dezvoltării cancerului la plămâni, chiar şi în cazul fumătorilor. Mai mult, aportul de vitamine din complexul B poate încetini semnificativ apariţia bolii Alzheimer, spun studii recente.

Oricum ar fi, un lucru pare neîndoielnic: a ne procura vitaminele din surse naturale este mult mai bine decât să le luăm sub formă sintetică – fabricate în laborator şi cumpărate de la farmacie. Nimeni nu ştie sigur motivul pentru care hrana este mai benefică decât pastilele, dar una din teorii este aceea că natura oferă un echilibru perfect de compuşi care nu poate fi replicat pe deplin în laborator.

Deşi există dovezi că vitaminele C, E şi betacarotenul protejează inima atunci când sunt provenite din alimente, un studiu recent al specialiştilor de la Universitatea Harvard a demonstrat că ele nu oferă această protecţie atunci când provin din suplimente alimentare sintetice.

Tocmai din acest motiv, specialiştii spun că oamenii ar trebui să aibă, în primul rând, o dietă sănătoasă şi echilibrată. În acest fel, nu ar mai fi nevoie să apeleze la suplimentele alimentare decât în cazul în care se observă un deficit major al unei anumite vitamine.

Este de cea mai mare importanţă să evităm supradozarea acestor substanţe sub formă de pastile. Cele mai mari beneficii aduse corpului vin din partea unei diete corespunzătoare, dar numai 3% din populaţie reuşeşte să aibă un asemenea regim. Prin urmare, administrarea suplimentelor alimentare ar trebui să se facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă informaţi, să citiţi cu atenţie prospectul (vorba reclamelor), ca să vedeţi cum e cu eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi cu farmacistul.

Dar e mult mai bine să învăţăm să mâncăm sănătos. Şi parcă e mai plăcut decât să luăm pastile.

Sursa: Descopera.ro